Milan – Regele minciunilor
 

Ce amuzant, cand le vad gura casca
Cineva cineva sa le trezeasca
Din visul tau urat impachetat frumos
Decoru-i colorat fara folos

Si le promiti tara minunilor
Le faci pe toate sa cada pe spate
Tu, regele minciunilor!
De ce vinzi iluzii ca pe nestemate?

Cine te mai crede-acum,
Tot regatul tau e scrum,
Si niciun drum nu-l mai strabate!
E gol in tara minunilor,
Pentru regele minciunilor!

Vorbele nu mai pot sa ameteasca,
Norocul pare sa te ocoleasca,
Cand lumea ta e toata un miraj,
Tu il vezi frumos, dar e alt peisaj

A fost odata ca niciodata
Ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti
Printul nebun si frumoasa fata
Ce nu mai crede in prostii